Aripi ca frunzele sunt visele, speranțele și gândurile mele,zboară, se risipesc, se întorc, mă înconjoară, mă amăgesc. Uneori traiesc ca o frunză fericită în bătaia soarelui strălucind în razele sale, dansând și cântând cu păsările... alteori mă rătăcesc printre cele triste căzute pe pământul rece pe când păsările sunt deja departe.
Wikipedia
Rezultatele căutării
vineri, 23 martie 2018
Poezie neterminată
Mă întreb dacă voi mai avea
Timp să sărut urmele lăsate
De oamenii ce au fost cândva
Și dacă din lacrimile pentru ei
Aș mai putea să-mi fac
Armuri pentru ce ar mai veni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu