Aripi ca frunzele sunt visele, speranțele și gândurile mele,zboară, se risipesc, se întorc, mă înconjoară, mă amăgesc. Uneori traiesc ca o frunză fericită în bătaia soarelui strălucind în razele sale, dansând și cântând cu păsările... alteori mă rătăcesc printre cele triste căzute pe pământul rece pe când păsările sunt deja departe.
Wikipedia
Rezultatele căutării
vineri, 23 martie 2018
Întrebare
Ce facem cu sufletul,
Cum îl târâm după noi
În nebunia timpului ...
Ca și cum singura lui menire
Ar fi să ne asigure respirația ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu